Dr. ANDREAS ÖNNERFORS Director, Centre for Research into Freemasonry and Fraternalism, University of Sheffield
Claudiu ionescu de vorbă cu
Dragă Claudiu, am lansat un program de Master în Istoria Francmasoneriei, ca mod de a promova cercetarea în această zonă; după aceste cursuri post-universitare se obține o diplomă acordată de Facultatea de Istorie. Este parte integrantă a programelor obișnuite de Master ale Facultății de Istorie de la Universitatea din Sheffield. Cuprinde, alături de alte module, unul numit Abordări ale Francmasoneriei-Fraternalismului.
Suntem interesați să transformăm acest program de Master într-un
curs on-line, astfel încât să creăm facilități de studiu on-line pentru studenți din toată lumea, dar ne-am preocupat să oferim în Universitate și cursuri de bază, despre Francmasonerie, atât pentru cei care nu au nici un fel de pregătire universitară, cât și pentru cei cu pregătire universitară. La momentul actual suntem interesați să punem bazele mai multor cursuri.
De ce a fost acest centru deschis în Sheffield și nu în Londra, de examplu?
Pentru că Sheffield University este o universitate mai tânără, mai nouă, unde este mai ușor să faci asemenea lucruri. Pe de altă parte, University College of London este o instituție cu rădăcini, Oxford sau Cambridge la fel, unde asemenea centre de cercetare nu sunt în vogă, pentru a mă exprima astfel.
Andreas, știu că tu ești mason, dar predecesorul tău, Prof. Andew Prescott nu este membru al Craftului. În opinia ta, cine poate avea mai multă credibilitate studiind și răspândind cunoaștere despre Francmasonerie: un mason sau un non-mason?
În funcție de poziția în care te afli, ai abordări diferite, nu-i așa? Ei bine, un non-mason nu poate să fie membru într-o Lojă și să facă cercetare împreună cu frații săi, nu-i așa? Dar ceea ce un non-academic nu poate să facă este să se ducă la universitate, să aplice pentru fonduri, să scrie lucrări științifice, să predea studenților, nu-i așa? Astfel că aceste două perspective se exclud reciproc, într-o anumită măsură. Pentru mine, important este că le pot combina pe amândouă, nu-i așa?
Dar eu nu cred că este o chestiune de credibilitate. Din punct de vedere academic nu contează dacă ești sau dacă nu ești mason. Uneori ar fi chiar mai ușor să nu fii mason, deoarece atunci ești mai liber în modul de abordare.
Spune-mi, Andreas, care este cea mai semnificativă problemă căreia Francmasoneria trebuie să îi facă față astăzi?
Cred că avem o tendință generală de scădere a numărului de membri, în toată lumea. Francmasoneria este încă atacată dinafară, de către fundamentaliști religioși și politici. Eu cred că cercetarea academică a subiectului poate contribui la echilibrarea atacurilor împotriva Francmasoneriei - din cultura populară, percepția de masoni răi, de la autorități religioase, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, fundamentaliști Protestanți, dar și din direcția extremismului politic, atât cel de extremă dreaptă, cât și extremă stânga.
Vezi vreo diferență între Francmasoneria din Est comparativ cu cea din Vest? După cum bine știi, Francmasoneria a fost redeschisă în țările din blocul răsăritean după 1989.
Ei bine, în Europa răsăriteană, organizațiile masonice au jucat un rol mai proeminent în formarea statelor-națiune decât în Occident. Aici se observă o legătură clară între elitele intelectuale și conducători. Totuși, și în Vest, Marile Oriente, United Grand Lodge of England, Marea Lojă a Suediei ș.a.m.d. au avut contribuția lor la clădirea națiunilor occidentale.
Dar, cred că din punct de vedere academic, nu există o diferență mare între modurile de cercetare a acestor fenomene.
Crezi că lumea are nevoie de Francmasonerie acum ca în trecut?
Da, cu siguranță. Evident, nu vei găsi niciodată un ritual masonic care să le spună oamenilor cum să se comporte în societate, dar mulți Francmasoni din trecut și din prezent sunt inspirați de aceste idei și apoi vin în societate cu încredere în propriile sisteme de valori. Într-o vreme când autoritățile economice și politice se prăbușesc, iar noi le vedem în colaps în toată lumea, în special acum că avem o criză financiară, ei bine, ce autorități avem?... Eu cred că în asemenea situații, Francmasoneria poate oferi ceva și altora și nu numai membrilor săi. Poate să inspire mai mulți oameni.
În final, dragul meu frate, te rog să ne prezinți un scurt Curriculum Vitae, atât masonic cât și profan.
Ei bine, m-am născut în 1971, într-o familie suedezo-germană, am crescut în Germania de Vest și am mers apoi în Suedia pentru a-mi face serviciul militar. Și de atunci, majoritatea timpului mi-am petrecut-o în Suedia. Am fost inițiat în Masonerie în 1996, când aveam numai 25 de ani. Am fost activ în lojile suedeze în diferite grade de atunci încoace.
Am absolvit Studii Est-Europene, am învățat despre istoria ideilor, adică cum gândesc oamenii. Foarte devreme am devenit interesat de perioada Iluministă, iar pentru că sunt Francmason am descoperit o legătură puternică între limbajul masonic, ritualurile noastre și ideologia Iluministă.
Apoi am scris despre relațiile culturale suedezo-germane și despre rolul Francmasoneriei în aceste relații - aceasta a fost dizertația mea, pe care am publicat-o în 2003. După doctorat, am studiat cu precădere Masoneria suedeză. Am fost și în Germania, la Universitatea din Freiburg, dar Universitatea din Nisa, Franța. Și de acolo am fost recrutat la Sheffield. Astfel că eu, împreună cu familia mea, ne-am mutat prin Europa o vreme. Sunt tatăl a patru copii, am un fiu și trei fiice.
Este un angajament serios să fii atât un universitar activ, care călătorește pe continent pentru varii conferințe, cât și un mason activ dar și un tată activ pentru familie, așa că eu încerc să aduc împreună toate aceste lucruri. Iar uneori, da, este o provocare!
Copyright Forum Masonic
Trimite articolul pe email
