CLAUDIU IONESCU
de vorbă cu
Marele Maestru din Trecut și Mare Secretar din Trecut al Marii Loji din Washington DC
Crezi că omenirea are nevoie de Francmasonerie astăzi, aşa cum a avut în trecut?
Francmasoneria astăzi, ca şi în trecut, oferă individului un sistem sau un program pentru a trăi o existenţă echilibrată, satisfăcătoare, concentrându-se pe îmbunătăţirea de sine şi o dezvoltare a caracterului pe durata întregii vieţi bazată pe idealuri şi valori morale înalte. Francmasonul îşi demonstrează devotamentul faţă de aceste principii practicând toleranţa, caritatea, compasiunea şi respectând opinia celorlalţi şi prin prezenţa la nevoile comunităţii şi societăţii.
Francmasoneria continuă să evolueze într-o constantă, dar intenţionată, manieră. Fundamentele puternice stabilite de fondatorii noştri şi principiile pe care le păstrăm cu drag ne ghidează evoluţia şi ne modelează firea şi măsura transformării. Această transformare măsurată, crescătoare, ne va fi de ajutor în viitor şi va face sigur că rămânem credincioşi principiilor atemporale ale nobilei noastre societăţi, în timp ce câştigă relevanţă în lumea de azi.
Masoneria, prin chiar natura sa, este bine echilibrată, pentru a profita de noile interese şi de sentimentele intense ce sunt pe cale a fi create. După cum graniţele Francmasoneriei se extind, fără îndoială îşi va menţine o prezenţă activă în societate, după cum îşi menţine accentul pe două priorităţi: promovarea integrităţii în toate persoanele şi forjarea liberului curs de idei în beneficiul civilizaţiei.
Universalitatea Francmasoneriei nu constă doar în includerea şi aducerea laolaltă, pentru avansarea ideilor şi idealurilor masonice, ci, şi la fel de important, accentuează şi efectul pe care Masoneria îl are sau ar trebui să îl aibă la scară globală. Imaginează-ţi buna voinţă ce poate fi generată de masoni lucrând împreună, peste oceane, construind punţi ale înţelegerii mutuale şi stabilind schimburi ce contribuie la mai bune relaţii între popoarele lumii.
Societatea încă are nevoie de o mişcare precum Francmasoneria şi, fără îndoială, această nevoie mai degrabă va creşte, decât să scadă, în secolul al 21-lea.
Există diferenţe între Masoneria vestică şi cea estică?
Francmasoneria în Europa continuă să fie în principal domeniul elitelor societăţii, în timp ce în Statele Unite se bazează mult pe trăsăturile individuale ale omului, mai degrabă decât pe averea familiei, titluri academice, poziţie socială, titlu sau bogăţie. Astfel, în Lojile americane poţi vedea oameni din toate sferele vieţii şi de niveluri diferite de educaţie şi de posesiuni lumeşti, reuniţi pentru a practica Francmasoneria şi pentru a-şi celebra fraternitatea. De exemplu, chiar patricianul preşedinte american, Theodore Roosevelt, era renumit pentru că se bucura să fie în Lojă cu grădinarul său, ca egali.
Mai mult, Masoneria şi entităţile sale afiliate tind să fie mai neformale şi mai deschise şi accesibile, în Statele Unite. Corpurile rituale, precum Shriners, Ordinul Eastern Star şi unele organizaţii de tineret, cu variatele lor activităţi în comunitate, dau fraternităţii o imagine de familie, pe când în Europa sau în alte părţi, în ciuda apariţiei treptate ale unor organizaţii similare în cadrul comun al fraternităţii, Francmasoneria este încă o afacere privată.
Care este cea mai dificilă problemă cu care se înfruntă Masoneria astăzi?
Pentru mine, Francmasoneria, ca şi concept, este imună la orice năpastă imaginabilă. Totuşi, francmasonii, ca membri ai acestei străvechi fraternităţi, au fost şi sunt susceptibili a întâlni probleme de grade variate. Regimuri tiranice, influenţe religioase dogmatice, inflexibile, şi grupuri opuse libertăţii şi gândirii libere, au provocat serioase, şi la răstimpuri, amputante lovituri comunităţilor masonice în diferite părţi ale lumii.
Încă mai mult, suntem adesea victimele propriilor noastre acţiuni. Ambiţii personale şi ego-uri puternice, provocări şi rivalităţi izvorâte dinăuntru şi din afară, de la prieteni şi inamici deopotrivă, creează probleme majore şi tind să păteze reputaţia fraternităţii, dând ocazia impostorilor şi schismaticilor de a alcătui aşa numite entităţi masonice, neregulare, ce-şi clamează legitimitate, drepturi egale şi privilegii şi care creează haos şi confuzie, după cum este evident în cadrul unui număr de jurisdicţii Masonice, vechi şi noi.
Este Marea Lojă a ta, în particular, confruntată cu vreo problemă majoră?
Fiecare Mare Lojă, din timp în timp, se confruntă cu probleme sau, cum mi-ar plăcea să le numesc, cu situaţii provocatoare – unele externe şi unele interne – care necesită atenţie. În Statele Unite, o situaţie care continuă să existe a fost cea a campaniilor anti-masonice, instigate de membri ai anumitor instituţii religioase, care, uneori au creat probleme majore.
Cu deschiderea graduală a Masoneriei către public, şi odată cu această lumină asupra multitudinii de activităţi demne de laudă pe care Masoneria le reprezintă, schimbările în percepţia publică asupra Masoneriei şi influenţa sa în societate au devenit vizibile. Perspectiva celor din afară, prin felul de a conecta istoria Masoneriei cu ceea ce se petrece în lume la acel timp a revărsat multă lumină pe ambele părţi.
În cazul Marii Loji din Washington, DC, o situaţie oarecum provocatoare, împărtăşită de asemenea de Marile Loji surori nouă în Statele Unite, a fost scăderea continuă a numărului de membri în Lojile noastre, începând cu 1955. Totuşi, această traiectorie descendentă a cunoscut un recul în anii recenţi în lojile capitalei naţiunii noastre. Odată cu tendinţele schimbărilor sociale şi cu expansiunea tehnologiei informaţiei, suntem optimişti în legătură cu continuitatea creşterii pozitive în anii următori.
Care a fost relaţia Masoneriei americane cu instituţiile guvernamentale ale Statelor Unite, incluzând Preşedinţia?
Masoneria şi masonii au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea societăţii civile şi a modului în care un guvern relaţionează cu poporul. Mulţi dintre marii gânditori ai aşa-numitei epoci a luminilor sau a raţiunii (Voltaire, Newton) erau francmasoni care au ajutat la avansarea a ceea ce a devenit o majoră mişcare culturală a Europei şi Americii secolului al 18-lea, de la vechea ordine stabilită a monarhiilor şi spre un liberalism economic şi politic bazat pe libertate individuală şi proprietate privată.
Fondarea Statelor Unite după Revoluţia Americană a dat gânditorilor Iluminismului american ocazia de a-şi testa filozofia. Majoritatea Părinţilor Fondatori erau francmasoni care, în căutarea unui model pentru acel nou guvern, au fost inspiraţi de exemplul bunei şi stabilei guvernări descoperite în Lojile Masonice. De exemplu, în loc de a jura supunere unui rege sau unui prinţ (cum era standardul Vechii Lumi), se depunea un jurământ acum pe Cartea Scripturii şi se jura să se respecte constituţia şi guvernarea legii.
Această nouă „cultură masonică“ a fost repede asimilată în chiar construcţia societăţii americane, astfel încât peste timpuri ceea ce odată era în mod particular metodă masonică a devenit a doua natură în instituţiile noastre guvernamentale locale, statale şi naţionale. Firele masonice ale construcţiei americane sunt vizibile şi azi, deşi probabil cei mai mulţi americani nu sunt conştienţi de originile masonice ale societăţii noastre civile. Ceea ce a început ca un mare experiment american a devenit o „cetate strălucitoare pe o colină”, far călăuzitor pentru naţiunile şi popoarele, de peste tot în lume, ce-şi caută o cale mai bună.
De-a lungul istoriei Statelor Unite, e adevărat că masonii au jucat un rol proeminent ca lideri în domeniile executive, legislative şi juridice ale guvernării, precum şi în fondarea armatei şi în alte întreprinderi publice şi private. Iar în ciuda faptului că au fost francmasoni aproape o treime dintre preşedinţii Statelor Unite şi foarte mulţi dintre senatori, congresmeni, guvernatori, primari ş.a.m.d., nu este şi nici nu a fost vreo relaţie oficială, directă între fraternitate şi instituţiile noastre guvernamentale.
Pentru că ai deţinut un rang înalt ca Francmason mulţi ani, te rog, spune-ne care sunt cele mai importante calităţi pentru leadership în Masonerie?
Să încep prin a reafirma că cel mai înalt grad în Francmasonerie este cel de Maestru Mason. De aici încolo, orice grad dobândeşti sau orice titlu îţi este conferit, acesta este fie o recunoaştere a serviciilor pe care le-ai acordat Fraternităţii, fie o ocazie de a continua să serveşti într-o altă poziţie. Astfel, oricare dintre acestea şi toate rangurile ori titlurile ar trebui de fapt să fie interpretate ca sarcini ulterioare, pentru a lucra mai mult şi mai bine.
Acumularea de cunoştinţe la fiecare nivel, dedicarea faţă de elementele şi principiile de bază ale instituţiei, combinate cu abilitatea de lider şi cu promptitudinea de a răspunde la chemarea Masoneriei sunt ingredientele esenţiale pentru operarea efectivă a organizaţiilor masonice şi pentru a servi fraternitatea şi comunitatea.
În aprilie, ai avut ocazia de a cunoaşte direct Masoneria Română în acţiune şi de a petrece un bun timp cu fraţii români. Pentru că România va găzdui Conferinţa Mondială a Marilor Loji Masonice în mai 2014, permite-ne să aflăm impresiile tale despre Masoneria Română, precum şi despre Marele nostru Maestru, PR Radu Bălănescu?
Marea Lojă din Washington DC se mândreşte cu rolul activ jucat în restaurarea Masoneriei în România. Călătoria mea recentă în frumoasa voastră ţară şi experienţa lucrărilor masonice în această jurisdicţie, în primul rând, au întărit credinţa mea că Masoneria Română, sub drapelul Marii Loji Naţionale, este pe drumul corect de a-şi dobândi ţintele şi de a-şi câştiga locul cuvenit printre instituţiile masonice regulare şi respectabile din lume.
Succesul vibrant al Conventului Marii Loji, în aprilie 2012, şi ambiţioasele proiecte în curs din cadrul Masoneriei şi a comunităţii din România, toate sunt o mărturie a conducerii efective a Marelui Maestru, Prea Respectabilul Frate Radu Bălănescu, a dedicării echipei sale de ofiţeri, precum şi a calităţii per ansamblu a fraţilor români. Aceasta asigură o continuă validare şi justificare a deciziei Marilor noastre Loji surori de a încredinţa Marii Loji Naţionale din România sarcina de a găzdui cea de a XIII-a Conferinţă Mondială a Marilor Loji Masonice, în Bucureşti, în mai 2014. Marea Lojă din Washington DC, care a ţinut cea de-a IX-a Conferinţă Mondială în capitala naţiunii noastre, este gata să ofere orice asistenţă pe care fraţii români o pot găsi folositoare, după cum se pregătesc pentru această reuniune de bun augur.
