STEFANO BISI

Mare Maestru, Grande Oriente d’Italia

1

Dragi Frați,

În primul rând, vă mulţumesc. Fraţii nu îşi mulţumesc unii altora, după cum am fost învăţat de masonii mai bătrâni. Dar eu vreau să vă mulţumesc. Aşa că mulţumesc celor care au venit de foarte departe pentru a fi aici zilele acestea și, în special în această zi, pe care mi-o voi aminti mereu. Eu resimt povara şi, în acelaşi timp, lejeritatea acestei însărcinări pe care voi mi-aţi încredinţat-o mie, în fața atâtor Fraţi şi Delegaţii străine. Resimt această povară, întrucât provin dintr-un oraşel, mult-iubita mea Siena, şi am fost ales să fiu liderul unei comunităţi care a avut şansa să aibă un extraordinar Mare Maestru, Fra­tele Gustavo Raffi. Resimt lejeritatea deoarece eu ştiu că vă am pe voi toţi de partea mea. În ultimele câteva zile, am simţit sprijinul cald şi afecţiunea voastră, care mă vor ajuta în această călătorie. Asta mă va ajuta să navighez în viitor, alături de voi toţi.

Navigarea începe pentru noi toţi, pentru fiecare lojă şi pentru întreaga comunitate masonică, dintr-un port sigur, reprezentat de tradiţia noastră, care nu este un obstacol în calea progresului umanităţii, ci de fapt promovează schimbarea pentru demnitatea omului. “Tradiţia – de fapt – nu este venerarea cenuşei, ci venerarea focului.” Rădăcinile fiecăruia dintre noi sunt cruciale, nu trebuie să le uităm niciodată; ele pot deveni o putere, pentru a zbura în viitor. Ne aminteşte acest fapt o cântăreaţă, compatrioata mea, Gianna Nannini, când ea spune că “rădăcinile nu sunt lanţuri.” Eu nu am uitat unde m-am născut, unde mi-am primit educaţia, şcoala mea elementară de la ţară, unde învăţătorl m-a învăţat imnul nostru naţional, ‘Fraţi italieni’, şi nici pe primii mei Fraţi, Dino şi Franco, cei care m-au întâmpinat la intrarea în prima mea Lojă. Fiecare dintre noi trăieşte cu amintiri. Nici unul dintre noi de aici nu vrea să anuleze trecutul. Amintirile noastre ne dau puterea de a merge mai departe.

Şi noi mergem mai departe, nu înapoi. Noi ştim unde să mergem. Tradiţia ne ghidează, dar noi nu ne putem întoarce, ceea ce înseamnă că noi nu putem să mergem înapoi, acum 20 sau 30 de ani, când eram forţaţi să ne ascundem sau să fugim. Noi ne-am deschis şi am găsit mândria de a fi masoni. Portul din care ne începem călătoria astăzi este în siguranţă. Portul este folosit pentru a aduce împreună idei şi energie şi a organiza întotdeauna noi călătorii. Portul nostru va fi pentru a andoca vase de origini diferite, dar un port de recepţie nu este suficient, întrucât noi trebuie să creăm condiţiile pentru a facilita pornirea din nou în călătorie a tuturora, după nevoile şi resursele lor. Modul de a naviga este dat de valorile noastre, dar de asemenea venirea împreună pentur a vorbi cu Fraţii noştri, şi ocazia de a ne privi unii pe alţii în ochi – asta uneori valorează cât o mie de cuvinte.

[…]